×

Director trimis în judecată pentru corupție, dar „eligibil” pe hârtie: de ce revenirea la conducerea ELCEN este, în realitate, blocată

elcen mita penal cretu

Director trimis în judecată pentru corupție, dar „eligibil” pe hârtie: de ce revenirea la conducerea ELCEN este, în realitate, blocată

Cazul lui Claudiu Crețu, directorul ELCEN trimis în judecată pentru fapte de corupție, readuce în discuție o problemă sensibilă din zona companiilor de stat: diferența dintre ceea ce este permis juridic și ceea ce este posibil în realitate, într-o funcție strategică.

Deciziile recente din instanță, inclusiv ridicarea unor restricții, pot crea impresia că revenirea în funcție este posibilă. În practică însă, lucrurile sunt mult mai complicate.

Prezumția de nevinovăție nu este suficientă

În dreptul român, trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare. Prezumția de nevinovăție rămâne în vigoare, iar acest lucru înseamnă că, în lipsa unei interdicții explicite impuse de instanță, o persoană poate ocupa o funcție de conducere.

Din această perspectivă strict juridică, revenirea lui Claudiu Crețu la conducerea ELCEN nu ar fi automat blocată. Dacă nu există o interdicție de exercitare a funcției sau o suspendare dispusă legal, cadrul formal ar permite o astfel de numire.

Însă această interpretare ignoră un element esențial care ține de natura companiei.

Certificatul ORNISS, obstacolul decisiv

ELCEN nu este o companie obișnuită, ci una cu rol strategic, ceea ce presupune acces la informații clasificate. Pentru exercitarea funcției de director este necesar certificat ORNISS, iar aici apare blocajul real.

Vezi și Chery lansează în România brandul premium LEPAS, după intrarea pe piață cu Tiggo

Legislația privind protecția informațiilor clasificate impune evaluări stricte legate de integritate, vulnerabilitate și risc de securitate. În acest context, o persoană trimisă în judecată pentru fapte de corupție are șanse reduse să obțină sau să își păstreze această autorizație.

Fără certificat ORNISS, funcția nu poate fi exercitată efectiv, indiferent de deciziile administrative sau politice. Astfel, chiar dacă revenirea ar fi posibilă pe hârtie, ea devine inaplicabilă în practică.

Problema reputației și rolul decidenților

Un alt filtru important este cel al guvernanței corporative. Legea care reglementează conducerea companiilor de stat introduce criterii legate de reputație și integritate, chiar dacă nu stabilește interdicții explicite pentru persoanele trimise în judecată.

În acest caz, responsabilitatea revine Consiliului de Administrație și Ministerului Energiei, care trebuie să evalueze oportunitatea unei astfel de numiri. Dincolo de aspectele juridice, decizia devine una de credibilitate și risc instituțional.

În practică, astfel de numiri sunt adesea contestate sau blocate tocmai pe baza acestor criterii, chiar dacă nu există o interdicție legală directă.

Între lege și realitate

Cazul ELCEN evidențiază o situație frecventă în administrația publică: legea permite anumite scenarii, dar mecanismele instituționale le fac dificil de aplicat.

Chiar dacă, formal, revenirea lui Claudiu Crețu nu este interzisă în mod explicit, lipsa certificatului ORNISS și criteriile de integritate pot bloca efectiv exercitarea funcției.

În final, diferența dintre posibil și realizabil devine evidentă. Dincolo de interpretările juridice, realitatea administrativă arată că o astfel de revenire este, în mod concret, puțin probabilă.

Distribuie stirea:

2 comentarii

comments user
Stancu florin

Directorul general al ELCEN a contribuit la distrugerea a trei entități esențiale din sistemul de termoficare – RADET, ELCEN și Termoenergetica – printr-un mecanism organizat de control și influență asupra deciziilor interne. În cadrul societății a fost constituit un aparat de conducere format din persoane care au deservit și continuă să deservească interesele acestuia, respectiv Volf Mihai, director al Direcției Juridice și Achiziții, care se află într-o evidentă situație de incompatibilitate, întrucât gestionează procedurile de achiziție și, în același timp, avizează legalitatea acestora, facilitând astfel derularea unor achiziții mascate și atribuirea directă a contractelor. De asemenea, Stir Nicușor, director al Direcției Resurse și SSM, face parte din același mecanism de influență, contribuind la menținerea unui sistem controlat în interes personal.
În mod grav, persoane cercetate sau chiar arestate pentru fapte de corupție, precum Ecobescu Adrian, au fost menținute în cadrul societății, iar Claudiu Crețu, fost director general, trimis în judecată pentru luare de mită, nu doar că a fost păstrat în sistem, ci chiar reangajat în cadrul CET București Sud, în pofida gravității faptelor imputate. Toate aceste elemente indică existența unui sistem de protecție și influență care depășește cadrul legal și administrativ normal.
Miza reală a acestor acțiuni o reprezintă transferul activelor către Termoenergetica prin orice mijloace, în vederea realizării celui mai mare transfer patrimonial și imobiliar din zona centrală a Capitalei, cu consecințe directe asupra patrimoniului public. În acest context, ELCEN a efectuat angajări în perioada de insolvență pe criterii netransparente, fiind favorizate persoane apropiate, rude sau alte relații, pe funcții bine remunerate, în detrimentul legalității și al interesului public.
În mod paradoxal și contrar practicii instituționale, deși în cazuri de corupție precum cel al lui Claudiu Crețu, autorizația ORNISS se retrage sau nu se acordă, în acest caz nu doar că nu a fost retrasă, dar persoana în cauză este susținută public, inclusiv mediatic, fiind promovată revenirea sa în funcție. Acest aspect ridică serioase semne de întrebare cu privire la influențele și relațiile existente la nivel înalt, care permit menținerea și promovarea unor persoane cercetate pentru fapte grave.
Se ridică, astfel, întrebarea legitimă cu privire la nivelul de influență și conexiunile care au permis ca un fost ofițer de protecție internă, începând cu anul 2017, să fie numit politic într-o funcție de director general în domeniul energetic, în ciuda problemelor de integritate cunoscute. Din păcate, în actualul context, există percepția că astfel de situații nu vor avea consecințe reale.
Mai mult, situația este agravată de faptul că un magistrat a apreciat că aceeași persoană se poate întoarce în funcție, în condițiile în care același magistrat a constatat legalitatea administrării probelor și a dispus trimiterea în judecată, ridicând astfel serioase semne de întrebare cu privire la imparțialitatea actului de justiție și respectarea principiului separării funcțiilor judiciare.

Publică comentariul