Director trimis în judecată pentru corupție, dar „eligibil” pe hârtie: de ce revenirea la conducerea ELCEN este, în realitate, blocată
Cazul lui Claudiu Crețu, directorul ELCEN trimis în judecată pentru fapte de corupție, readuce în discuție o problemă sensibilă din zona companiilor de stat: diferența dintre ceea ce este permis juridic și ceea ce este posibil în realitate, într-o funcție strategică.
Deciziile recente din instanță, inclusiv ridicarea unor restricții, pot crea impresia că revenirea în funcție este posibilă. În practică însă, lucrurile sunt mult mai complicate.
Prezumția de nevinovăție nu este suficientă
În dreptul român, trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare. Prezumția de nevinovăție rămâne în vigoare, iar acest lucru înseamnă că, în lipsa unei interdicții explicite impuse de instanță, o persoană poate ocupa o funcție de conducere.
Din această perspectivă strict juridică, revenirea lui Claudiu Crețu la conducerea ELCEN nu ar fi automat blocată. Dacă nu există o interdicție de exercitare a funcției sau o suspendare dispusă legal, cadrul formal ar permite o astfel de numire.
Însă această interpretare ignoră un element esențial care ține de natura companiei.
Certificatul ORNISS, obstacolul decisiv
ELCEN nu este o companie obișnuită, ci una cu rol strategic, ceea ce presupune acces la informații clasificate. Pentru exercitarea funcției de director este necesar certificat ORNISS, iar aici apare blocajul real.
Vezi și Chery lansează în România brandul premium LEPAS, după intrarea pe piață cu Tiggo
Legislația privind protecția informațiilor clasificate impune evaluări stricte legate de integritate, vulnerabilitate și risc de securitate. În acest context, o persoană trimisă în judecată pentru fapte de corupție are șanse reduse să obțină sau să își păstreze această autorizație.
Fără certificat ORNISS, funcția nu poate fi exercitată efectiv, indiferent de deciziile administrative sau politice. Astfel, chiar dacă revenirea ar fi posibilă pe hârtie, ea devine inaplicabilă în practică.
Problema reputației și rolul decidenților
Un alt filtru important este cel al guvernanței corporative. Legea care reglementează conducerea companiilor de stat introduce criterii legate de reputație și integritate, chiar dacă nu stabilește interdicții explicite pentru persoanele trimise în judecată.
În acest caz, responsabilitatea revine Consiliului de Administrație și Ministerului Energiei, care trebuie să evalueze oportunitatea unei astfel de numiri. Dincolo de aspectele juridice, decizia devine una de credibilitate și risc instituțional.
În practică, astfel de numiri sunt adesea contestate sau blocate tocmai pe baza acestor criterii, chiar dacă nu există o interdicție legală directă.
Între lege și realitate
Cazul ELCEN evidențiază o situație frecventă în administrația publică: legea permite anumite scenarii, dar mecanismele instituționale le fac dificil de aplicat.
Chiar dacă, formal, revenirea lui Claudiu Crețu nu este interzisă în mod explicit, lipsa certificatului ORNISS și criteriile de integritate pot bloca efectiv exercitarea funcției.
În final, diferența dintre posibil și realizabil devine evidentă. Dincolo de interpretările juridice, realitatea administrativă arată că o astfel de revenire este, în mod concret, puțin probabilă.
Distribuie stirea:



2 comentarii